Construirea unui brand puternic este esențială pentru orice afacere care dorește să aibă succes pe piața extrem de competitivă de astăzi. Un brand puternic vă poate ajuta să vă diferențiați de concurență, să vă creați o bază de clienți loiali și să vă stabiliți ca lider în industria voastră. Deci, ce determină un brand puternic? Descoperiți mai jos elementele cheie.
Scop și misiune clară Unul dintre cele mai importante elemente ale unui brand puternic este acela de a avea un scop și o misiune clară. Brandul dvs. ar trebui să reprezinte ceva dincolo de simpla obținere a unui profit. Clienții din ziua de azi doresc să facă afaceri cu companii care au un puternic simț al scopului și care se angajează să aibă un impact pozitiv în lume. Scopul dvs. ar trebui să se reflecte în tot ceea ce faceți, de la produsele și serviciile dvs. până la campaniile de marketing și publicitate.
Consecvență Consecvența este un alt element cheie al unui brand puternic. Brandul dvs. ar trebui să aibă un aspect, o senzație și un mesaj consecvent pe toate canalele și punctele de contact. Acest lucru înseamnă că logo-ul, site-ul dvs. web, paginile de social media, campaniile publicitare și chiar și serviciul dvs. pentru clienți ar trebui să fie toate consecvente în ceea ce privește mesajul, tonul și stilul lor. Acest lucru ajută la crearea unui sentiment de încredere și de fiabilitate în rândul clienților dvs. și face ca aceștia să vă recunoască și să își amintească mai ușor marca dvs.
Conexiunea emoțională Un brand puternic creează, de asemenea, o conexiune emoțională cu clienții săi. Brandul dvs. ar trebui să evoce un sentiment sau o emoție care să rezoneze cu publicul dvs. țintă. Această conexiune emoțională poate fi creată prin intermediul identității vizuale, a mesajelor și a poveștilor brandului dvs. Prin crearea unei conexiuni emoționale, puteți crea o bază de clienți loiali care vor continua să vă susțină marca și să o recomande altora.
Autenticitate Autenticitatea este un alt element esențial al unui brand puternic. Brandul dvs. ar trebui să fie autentic și fidel valorilor și scopului său. Clienții din ziua de azi sunt pricepuți și pot detecta rapid o companie care nu este sinceră sau care încearcă să îi manipuleze. Fiind autentic, puteți construi încredere și credibilitate cu clienții dvs. și vă puteți stabili marca ca lider în industria dvs.
Diferențiere Diferențierea este, de asemenea, importantă atunci când vine vorba de construirea unui brand puternic. Trebuie să ai o propunere de valoare unică care să te diferențieze de concurenții tăi. Aceasta ar putea fi produsul sau serviciul pe care îl oferiți, serviciul dvs. pentru clienți sau personalitatea brandului dvs. Oricare ar fi, ar trebui să fie ceva care să rezoneze cu publicul țintă și să vă diferențieze de concurență.
Orientarea către client Un brand puternic pune, de asemenea, clientul în centrul a tot ceea ce face. Brandul dvs. ar trebui să fie conceput pentru a satisface nevoile și dorințele publicului dvs. țintă. Acest lucru înseamnă să le înțelegi punctele de durere, provocările și aspirațiile și să creezi produse, servicii și experiențe care să răspundă acestor nevoi. Concentrându-vă pe client, puteți crea o legătură puternică cu publicul dvs. și vă puteți stabili marca ca o companie centrată pe client.
Inovație Inovarea este un alt element important al unui brand puternic. Brandul dvs. ar trebui să evolueze și să inoveze în mod constant pentru a rămâne în fața concurenței și pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale clienților dvs. Acest lucru ar putea însemna dezvoltarea de noi produse și servicii, adoptarea de noi tehnologii sau experimentarea de noi strategii de marketing și publicitate. Prin faptul că sunteți în fruntea curbei, vă puteți stabili marca ca lider în industria dumneavoastră și puteți crea un sentiment de entuziasm și anticipare în rândul clienților dumneavoastră.
În concluzie, construirea unui brand puternic necesită o combinație de scop și misiune clară, consecvență, conexiune emoțională, autenticitate, diferențiere, focus pe client și inovație. Concentrându-vă pe aceste elemente cheie, puteți crea un brand care se distinge de concurență, rezonează cu publicul țintă și vă stabilește compania ca lider în industria dumneavoastră. Nu uitați că pentru a construi un brand puternic este nevoie de timp, efort și angajament, dar recompensele merită din plin în ceea ce privește creșterea loialității clienților, recunoașterea brandului și, în cele din urmă, creșterea veniturilor și a afacerilor. Investind în construirea unui brand puternic, vă puteți pregăti afacerea pentru un succes pe termen lung pe piața competitivă de astăzi.
Atunci când vrei să creezi un brand de succes, puternic și ușor de recunoscut, dezvoltarea unei linii vizuale coerente și consistente te poate ajuta considerabil. La ce ne referim când spunem 'linie vizuală' — e vorba despre estetica brand-ului. Culori, imagini, font-uri și alte expresii vizibile cu ochiul liber 👁
În acest articol vom detalia de ce o linie vizuală consistentă este așa importantă pentru un brand, și cum poți să dezvolți una pentru afacerea ta.
Recunoașterea Brand-ului
Unul din motivele de bază pentru dezvoltarea unei estetici vizuale consistente este identificarea brand-ului de către clienți și audiență. Când oamenii văd un stil și o expresie vizuală consistentă în conținutul tău, sunt mult mai predispuși să recunoască brand-ul tău și să îl asocieze cu un anumit stil, sau chiar emoții sau valori. Tocmai de aceea mărcile mari au identități vizuale foarte puternice. Identitățile foarte bine definite și propagate din nou și din nou, în cât mai multe touch points posibile, ajută audiența să le memoreze și să le recunoască în oceanul de brand-uri vizibil oriunde te uiți.
încredere și credibilitate
Pentru a construi încredere și credibilitate în rândul audienței, e important să comunici constant cu o estetică vizuală consistentă. Când lumea vede că afacerea ta e profesională și coerentă, au mai mai multă încredere în produsele sau serviciile tale. O linie vizuală consistentă te ajută să transmiți mesajul: "Compania noastră e demnă de încredere și ne luăm în serios brandingul!"
implicarea publicului
Consistența stilului vizual contribuie și la creșterea implicării publicului. Când oamenii văd o continuitate în estetica conținutului tău, sunt mult mai probabili să interacționeze cu conținutul expus de voi și să fie interesați de brand. De ce? Consistența vizuală creează în audiență o anume familiaritate, un confort, derivat din faptul că recunosc stilul de comunicare din 'întâlniri' anterioare.
diferențiere în social media
Platformele precum Instagram și Facebook sunt foarte vizuale și toate brand-urile sunt în mare competiție acolo. O estetică vizuală consistentă te ajută să ieși în evidență pe rețele de social media și să captezi atenția. Când conținutul tău e ușor de recunoscut și se diferențiază vizibil, lumea e mai probabil să te urmărească și să interacționeze cu postările tale.
creștere în conversii și vânzări
O comunicare vizuală consistentă te ajută să crești conversiile și vânzările. Când ești mai ușor de recunoscut și oamenii au încredere în produsele și serviciile tale, e mai ușor să vinzi pentru că ei sunt mai dispuși să cumpere.
Cum creezi un logo reușit? Deși sigla nu este un factor decident pentru succesul unei afaceri, e importantă pentru că este cel mai repetat punct de contact cu audiența. Este semnătura unui brand. În cazul unui client nou, numele brandului și comunicarea vizuală poate fi decisivă între tine și competiție.
Regulile unui design de logo reușit
Funcționalitate
Orice logo trebuie să fie întâi funcțional înainte de a fi atractiv; adică trebuie să fie ușor de citit (lizibil) și să transmită subtil, sau evident, mesajul brandului tău. Un logo care e greu de citit poate îndepărta posibili clienți. O parte din lizibilitate este constituită și din contrastul cromatic: un logo alcătuit din culori foarte apropiate ca luminozitate va fi aproape imposibil de citit, spre exemplu, un logo gri închis pe fundal negru, sau galben pe turcoaz. De aceea, întotdeauna un logo se desenează monocromatic, iar culoarea se adaugă la final.
alegere cromatică greșită (contrast)
Mai mult decât funcțional tehnic, un logo trebuie să fie relevant audienței căreia se adresează. Aici putem da câteva exemple la îndemână — pentru o grădiniță ar fi indicat un logo cu mai mult de 2 culori, cu un aer jucăuș, poate cu niște caractere cu colțuri rotunjite (precum Rubik). Pentru un cabinet de avocatură ar fi indicată o paletă de culori mai simplă, mai sobră (precum albastru marin și alb) și un font elegant, serifat (precum Trajan), care adaugă o notă de seriozitate și chiar dă un aer academic, formal.
"Art is like masturbation. It is selfish and introverted and done for you and you alone. Design is like sex. There is someone else involved, their needs are just as important as your own, and if everything goes right, both parties are happy in the end." — Colin Wright
Versatilitate / adaptabilitate / scalabilitate
Când concepi un logo, gândește-te la toate materialele, digitale sau fizice, pe care ar putea apărea vreodată. De la header-ul website-ului la landing page, cărți de vizită sau pix, mapă sau pe o mașină de firmă, el trebuie să fie ușor de citit și recognoscibil oriunde. Tocmai pentru asta, o practică comună este să ai o versiune full a logo-ului, sau cea mai complexă, care poate include iconiță sau simbol precum și text (logotip), iar pentru alte aplicații sau materiale să îl simplifici. De asemenea, asigură-te că logo-ul tău poate fi citit ușor la dimensiuni mari și foarte mici.
exemple de logo-uri și versiuni simplificate (via ZenBusiness.com)
Simplu, memorabil, atemporal
Un design de logo reușit ar trebui să fie cât mai simplu posibil, dar fără să își piardă din caracter. Asta înseamnă să exprimi conceptul în cât mai puține indicii vizuale. Ideal ar fi ca logo-ul tău să aibă un singur 'gimmick' (șmecherie). Deși urmărești să îl faci simplu, încearcă să fie memorabil, în sensul în care să nu se piardă în marea de logo-uri; să aibă ceva al lui. Multe branduri în ziua de azi au ajuns să aibă logo-uri extrem de simple, fără caracter sau elemente unice, datorită trendului de digitalizare, unde designul este gândit în primul rând pentru ecrane. Încearcă să nu urmărești trenduri în design, pentru că trendurile trec, dar afacerea ta e posibil să treacă testul timpului și să existe și peste 30 ani. Ultimul lucru pe care vrei să îl faci este să schimbi prea des logo-ul sau identitatea. Clienții se obișnuiesc cu o anumită identitate de brand, iar schimbarea îi poate speria și de-fideliza.
simplificarea logo-urilor păstrând conceptul de bază
Informațiile de mai sus ar trebui să fie de ajuns pentru a-ți face o idee despre cum arată un logo 'corect'. Ba mai mult, dacă ești un antreprenor la început de drum și chiar nu ai buget pentru branding, poți începe cu un logo făcut de tine. Totuși, noi recomandăm să apelezi la profesioniști pentru a economisi timp și a avea o imagine cât mai coerentă în timp pentru afacerea ta.
Branding-ul este o parte importantă a succesului unei companii. Este prezent în tot ceea ce faci și influențează modul în care publicul percepe brandul tău. Acesta este motivul pentru care este important să înțelegi ce este branding-ul și cum poate fi utilizat pentru a spori popularitatea afacerii tale. Citește în acest articol despre branding pe înțelesul tuturor!
Ce este branding-ul?
Branding — o disciplină și un proces care urmărește să creeze o legătură emoțională între un produs (sau serviciu) și potențialii clienți. Scopul acestei legături este de a face ca potențialii clienți să perceapă produsul drept ceva valoros, unic și de înaltă calitate. Brandingul este, de asemenea, o modalitate prin care o companie poate demonstra autoritatea și expertiza în domeniul său. Un brand puternic și de succes înseamnă în general vânzări, calitate superioară sau o conștientizare de grup (cel puțin în nișa sa) despre acest produs/serviciu.
Brandul tău este ce se spune despre tine când nu ești în cameră. Brandul unei companii este echivalentul reputației unei persoane. — Jeff Bezos, fondator Amazon
Odată ce o companie a reușit să creeze un brand puternic, acesta va fi asociat cu anumite atribute pozitive și va fi mai ușor pentru potențialii clienți să facă o alegere în favoarea acestuia. De exemplu, Apple este un brand puternic care este asociat cu inovația, design-ul premium și funcționalitatea user-friendly.
Diferența dintre brand și logo
Logo-ul este un element central, repetat în numeroase comunicări și apariții ale brandului, dar nu îl definește în totalitate. Un brand poate avea mai multe logo-uri derivate (în arhitecturi de brand monolitice și 'endorsed' - exemplu FedEx sau Virgin) și, de asemenea, poate schimba sau împrospăta logo-ul în timp, în funcție de nevoile sale. Logo-urile sunt elemente vizuale unice și pot fi recunoscute ușor (atunci când sunt create corect), iar brandurile sunt identități complexe care includ valori, atitudini și povestiri. Ca o analogie am putea spune că logo-ul este fața unui om, iar brandul este totalitatea persoanei lui, cu personalitate, emoții, gânduri etc.
Cum se definește un brand de succes?
Un brand de succes este unul care este recunoscut pentru o anumită calitate a produselor sau serviciilor oferite. De asemenea, un brand de succes creează o emoție pozitivă în rândul clienților săi și se diferențiază clar față de competiția sa. O altă caracteristică a unui brand de succes este fidelitatea clienților săi.
Cum se creează un brand?
Brandingul este un proces complex ce presupune o investiție constantă în timp. În cele ce urmează vom descrie în termeni mari pașii necesari pentru crearea unui brand de succes.
Pasul 1: Găsește-ți nișa Pentru a putea să te califici drept un jucător serios într-un anumit domeniu, trebuie să găsești o nișă pe care să te concentrezi. E inutil să încerci să acoperi prea multe zone de activitate, pentru că asta ar însemna mai puțină specializare și valoare oferită. De exemplu, dacă ești un medic generalist, nu te vei putea concentra asupra promovării serviciilor tale la fel de bine precum o persoanã care se specializeazã în diabet sau psihologie. Alege cu atenție un domeniu de activitate și încearcă să fii cel mai bun (sau cel mai popular pe un anumit plan) din acel domeniu.
Pasul 2: Cercetare - piață, competiție, audiență, poziționare Odată ce ai hotărât ce vrei să faci, e timpul să analizezi contra cui 'joci'. Deși uneori va părea că ai o idee unică și nemaivăzută, s-ar putea să afli că cineva s-a gândit înaintea ta la asta. Dar nu dispera! Pe o planetă cu 8+ miliarde de oameni, e greu să ai o idee de afacere unică. Totuși, a fi unic în business e mai puțin important decât a fi bun! Nu uita că și Facebook a avut predecesori în concept: hi5, MySpace, Google Plus etc. — și totuși niciunul înainte de Facebook nu a reușit să se 'împământeze' atât de bine în mintea și obiceiurile consumatorilor. Ce ai de făcut? Analizează cât de bine poți piața și audiența vizată — află cifre, preconizări, competitori - ce fac, cum se diferențiază, ce spune lumea despre ei (aici poți specula puncte slabe pe care poți capitaliza cu afacerea ta). Dezvoltă o diagramă de poziționare cu 2 axe și vezi unde te-ai încadra. Apoi decide dacă ai resursele sau motivația (+ timp util) să te 'bați' cu competiția. Dezvoltă un profil (sau mai multe) ale clientului ideal. Descrie-l din mai multe puncte: demografic, geografic, poate chiar și politic. Unde locuiește, câți ani are, ce obiceiuri are, ce educație a terminat, ce fel de canale media și de informare folosește? Unde îl poți 'targeta'?
Pasul 3: Strategie - definește-ți obiectivele concrete și motivația Scrie despre planul și personalitatea afacerii tale: misiune, viziune, valori. De ce faci ceea ce faci? Ce motivație există în spatele serviciului sau produsului tău? Ce 'durere' sau neajuns rezolvă brandul tău? Cum ar arăta o lume ideală în viziunea brandului tău? Dacă ai fi un brand cu vânzări și recunoaștere globală, ce ar fi diferit față de azi? Care sunt valorile care vă motivează? Găsește 3-5 valori ferme pe care să le manifești în activitățile afacerii tale și pe care le susții mai departe pentru a fi întărite în mintea clientului tău. Exemplu de valori: sustenabilitate, sinceritate, prietenie, empatie, încredere, siguranță, etc. Sfat: încearcă să alegi niște valori în care crezi cu adevărat și le poți propaga în multe puncte de contact ale brandului. Odată ce știi ce audiență vrei să vizezi și care e strategia ta pe termen lung, poți începe să definești tactici și obiective pe termen mediu, scurt sau lung.
Pasul 4: Dezvoltarea identității de brand Sistemul de identitate se creează în funcție de audiența pe care o vizezi (sau clientul ideal) și strategia de brand. Personalitatea ideală a brandului apare la intersecția nevoilor audienței cu valorile și misiunea ta. Ea trebuie să fie adaptată la capabilitățile de înțelegere și procesare informațională a audienței tale, funcțională și deci ușor de înțeles pentru ei. Mesajul și comunicarea de brand trebuie să fie coerentă și recognoscibilă între mai multe touchpoints, astfel încât platforma de brand să se întărească cu fiecare comunicare / apariție.
În dezvoltarea identității de brand este ideal să lucrezi cu o agenție sau un profesionist cu experiență în branding. De ce? Această entitate îți va salva timp prin suportul și dezvoltarea efectivă a sistemului de identitate, ca tu să te poți concentra pe procesele operaționale ale afacerii. Un profesionist în branding va cunoaște trenduri de piață (vizuale, jargon, stiluri verbale, etc.) și va fi în stare să lege strategia și audiența vizată de un concept de brand solid care comunică exact ce e necesar pentru afacerea ta. Da, în majoritatea cazurilor un proiect de branding poate fi mai scump decât te aștepți, dar pe termen mediu și lung economisești bani având o identitate bine pusă la punct, iar materialele de design și comunicare vor fi ușor de dezvoltat chiar și de către tine personal atunci când ai un manual de brand și un 'house style' definite în prealabil de un profesionist.
Pasul 5: Comunică, ascultă, corectează, re-iterează! Odată ce ești pregătit să ieși în lume cu produsul tău, ai un logo, culori, fonturi, meniuri, flyere, ambalaje și orice mai cere produsul/serviciul tău, e timpul să apari frecvent în mintea consumatorului. Caută să comunici des câte ceva, fără a fi insistent sau să încerci să vinzi agresiv la fiecare pas. Arată consumatorului că îți pasă de el; scrie articole pe blog, status updates pe social media, emailuri, cere feedback; și ascultă-l! Nimic nu e mai atractiv pentru un consumator decât o companie care ascultă și adaptează după nevoile lui. Un bun tool pentru a menține comunicarea cu clienții sunt newsletter-ele, dar trebuie să fii foarte atent să nu devii spammy. Recomandarea noastră e să trimiți cel mult un newsletter pe săptămână, și măcar unul pe lună.
Branding-ul nu înseamnă doar design, strategie sau comunicare. Branding este orice eveniment care implică compania, produsul sau serviciul tău și o altă entitate (nu neapărat client). Branding este și felul în care vorbesc angajații tăi. Branding sunt și acțiunile caritabile pe care le faci. Branding este și când compania ta oferă produse pe cale de expirare către un centru de ajutor social. Branding este rapiditatea cu care răspunzi cererilor de ofertă.
Importanța personalizării
Personalizarea este importantă în branding pentru că permite oamenilor să se identifice cu produsul/serviciul sau brandul tău, și să dezvolte atașament față de el. Oamenii iubesc să simtă că anumite produse sunt create special pentru ei, și atunci se creează o preferință către brandul tău. Dacă un brand poate oferi o experiență personalizată, oamenii vor fi mai dispuși să rămână loiali acestui brand. Luați exemplul Starbucks - simpla tactică de a scrie numele clientului cu un marker pe pahar a generat sute de mii de clienți loiali, care revin mereu în cafeneaua lor.
Cum poți personaliza produsul/serviciile pentru clienți? Totul pleacă de la atenția către client și comunicare. Fii atent la ce spune, încearcă să îl cunoști mai bine, concentrează-te și respectă-i nevoile. Dacă clientul este deschis în comunicare și spune anumite detalii din viața lui, te poți folosi de ele pentru a include un mic cadou simbolic, sau poate un voucher de reducere pentru cineva drag lui.
Avantajele brandingului
Brandingul este procesul de creare a unei identități pentru o companie. Este vorba despre un efort susținut în care se investesc sume considerabile de bani la nivel global. Ce avantaje are acest proces?
În primul rând, branding-ul vă ajută să vă faceți cunoscut. Pe lângă campaniile publicitare clasice, acesta include și activități precum: participarea la evenimente relevante din domeniul dumneavoastră, organizarea de lansări de produs sau asigurarea unei prezențe online puternice. Toate aceste lucruri contribuie la construirea unei imagini pozitive a brandului tău în mintea potențialilor clienți.
Un alt avantaj important al branding-ului este că vă ajută să vă diferențiați de competiție și să capitalizați pe unicitatea serviciului / produsului vostru. Dacă ați comunicat extensiv și repetitiv valorile afacerii voastre, clienții vă vor alege prioritar în fața competiției voastre.
Dezavantajele brandingului
branding-ul poate fi scump;
există puțini specialiști adevărați în branding;
un brand puternic poate fi dificil de construit
un branding sau sistem de identitate bun nu înseamnă instant un brand de succes
Concluzia este că branding-ul este important pentru afaceri, deoarece ajută la poziționarea, recunoașterea și creșterea unei companii, produs și serviciu. Pe scurt, branding-ul este felul în care o companie se diferențiază de altele din același domeniu; branding-ul este emoția clientului care îți vede sau aude numele.
Aici vom prezenta și explica o mare parte din cuvintele asociate cu designul de caracter (type design) și lettering.
typeface = o familie de caractere cu elemente comune și care, dispuse într-un context, sunt în armonie una cu cealaltă și prezintă același stil; un typeface poate include mai multe greutăți și stiluri (bold, italic, condensat, oblic, extins etc.) ce se vor numi fonturi. exemplu - Times New Roman.
font = set de caractere aparținând aceleiași familii și care are o greutate sau stil comune (Times New Roman Semibold Italic)
substrat = suprafața pe care este prezentat (hârtie, carton, perete, canvas etc.)
contur = formă exterioară a literei ce delimitează marginile, incluzând toate elementele unei litere, care reușește să descrie precis aparența unei litere.
tipografie = locul și/sau activitatea unde se întreprinde producția fizică de produse tipografice
= arta și tehnica tipăritului, a formei și aranjării literelor pe un document scris (Wikipedia)
stroke = lățimea verticalei unei litere; denumită astfel pentru că istoric în multe stiluri de litere, precum și în caligrafie, verticala este elementul definitoriu și cel mai gros al unei litere. În majoritatea stilurilor, stroke-ul stabilește 'ritmul'. În general, stroke-ul are aceeași grosime la toate literele. Se deosebește de fine line prin grosime, liniile fine fiind mai subțiri.
type design = arta, procesul și discipina de a desena seturi de caractere. Implică desenarea manuală a fiecărei litere într-un stil consistent și recognoscibil între caracterele din același set. Un set de caractere poate avea mai multe fonturi, deosebite între ele prin greutate (grosimea liniilor literelor), stil (normal/italic/oblic etc.), lățime (normal/extins/lat/ultra-lat etc.), înălțime (condensat, înalt, ultra-condensat etc.) sau alte caracteristici.
Salut, sunt Matei Rădulescu și am decis să scriu o serie de articole informative despre lettering și tipografie/inscripție. Din câte se pare, în România, aceste lucruri sunt îndeajuns de rar întâlnite sau abordate astfel încât să nu aibă o traducere directă în limba română. Majoritatea definițiilor nu se referă la arta/tehnica/practica de a reprezenta limbaj vorbit într-o formă vizuală, lizibilă și atractivă. În schimb, typography este tradus în română ca tipografie, însemnând întreprinderea de a tipări și produce cărți, ziare etc., mai exact - imprimerie.
Aici se diferențiază de limba engleză. unde tipografie a fost recent înlocuită de expresii gen 'print shop', iar typography a rămas strâns legat de designul de literă/text. În română. ne putem referi la această artă ca 'design tipografic'.
Cuvântul 'tipografie' este derivat din limba latină - typos (impresie, amprentă. caracter) și grafie (scriere, tipărire, marcare).
ABC
Cum a apărut alfabetul, așa cum îl știm noi?
Istoria arată că înainte de alfabetul fonetic, cu consoane și vocale, erau folosite ideograme sau pictograme. Acestea erau reprezentări grafice ale unor acțiuni, obiecte etc. - precum hieroglifele. Acestea erau foarte multe și erau greu de cunoscut de către oricine, în special de către un individ care nu a avut contact cu acea cultură din care provin respectivele simboluri.
Hieroglifele, fiind atât de multe și complexe, erau inteligibile doar de anumiți înțelepți ai vremii, ce erau antrenați la un nivel înalt, specializat.
Un exemplu simplu a cum se formau ideograme sau pictograme - ochi și picătură împreună erau asociate ca lacrimă. Din ce se știe, sumerienii din Egipt, nefiind capabili să citească hieroglife, ar fi preluat anumite forme întâlnite și le-ar fi transpus în combinații fonetice care să fie folositoare limbii lor, sumeriană. De la ei se spune că fenicienii au preluat acest stil de scriere fonetică și l-au adaptat în 22 caractere care puteau descrie majoritatea cuvintelor necesare lor în viața de zi cu zi. Aceștia dominau multe orașe port și astfel aveau o influență culturală mare asupra teritoriilor înconjurătoare. Prin ei, acest tip de scriere fonetică a ajuns la greci, care l-au transformat într-un alfabet complet fonetic, așa cum îl știm noi astăzi - unde fiecare caracter reprezintă un singur sunet. În timp, acesta a ajuns la forma sa finală. alfabetul Latin, cu 26 de caractere.
matrițe de litere de presă cu tipar cu set de caractere în stil grotesc
Tipografie (tehnica de a tipări)
Se pare că practica de a tipări cu capabilitate de serie ar fi apărut la începutul anilor 1000, prin Asia, dar nu s-a extins în toată lumea. În 1450, Johannes Gutenberg a inventat presa de tipar, adaptând o presă folosită la vinificație; el a reușit să creeze o matriță modulară cu piese interschimbabile (figurine tri-dimensionale cu caractere în relief) astfel încât să poată tipări blocuri de text. Drept urmare, prima carte tipărită în serie a fost Biblia Gutenberg - fiind numită așa tocmai din cauza provenienței ei. Invenția lui Gutenberg marchează începutul 'Print Revolution' - revoluția tipografică.
Se pare că pe teritoriul României, prima tipografie a fost instaurată de voievodul Radu cel Mare și și-a început activitatea în anul 1508. Aceasta era operată de călugărul Macarie, care a adus de la Veneția și literele folosite în presă. Prima publicație a fost editarea unui Liturghier (scriere religioasă) și folosea litere chirilice (limba română a trecut la alfabetul Latin abia în 1862, la decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza). Mănăstirea Dealu a fost gazda acestei tipografii și a fost cea de-a treia să tipărească (prea devreme să-i spunem 'printeze' 😃 ), în Europa, cu litere chirilice.
În producție, Gutenberg a folosit piese de aliaj și o cerneală pe bază de ulei - motiv pentru care suspectez că unele scrieri s-au păstrat foarte bine (vezi biblia Gutenberg expusă în biblioteca publică din New York). Aliajul se folosește și astăzi în prese de tipografie - probabil cu o compoziție chimică perfecționată. În imaginea de mai jos observăm că s-a folosit un set de caractere clasificat ca Blackletter, sau stil gotic. Se pare că denumirea de gotic a fost folosită ca sinonim al cuvântului 'barbaric', și se spune că a fost inventat de lombarzii germanici după ce au invadat Italia în secolul 6.
* a se nota - denumirea 'gothic' se folosește și la familii de caractere moderne, însemnând 'urât', grotesc, pentru că s-au distanțat stilistic de anumite caracteristici ale caracterelor dinaintea lor - exemplu, Franklin Gothic »
Avantajul acestui stil de caractere, blackletter / gothic, este scheletul foarte condensat, astfel încât pe o pagină încap mai multe caractere decât în mod normal (comparativ cu un typeface modern).
De ce e asta important?
Înainte de secolul XVII, materialele de scris erau scumpe și astfel era nevoie de o folosire cât mai eficientă și rațională.
Biblia Gutenberg din 1455 - prima carte tipărită în serie din istoria omenirii - dispusă la New York Public Library
Didot - typeface modern lansat la sf. anilor 1700 de către recunoscuții tipografi - familia Didot
Odată cu invenția presei de tipărit, au început să se dezvolte și alte familii de caractere. Designul de caracter este strâns legat, istoric vorbind, de presa de tipar și de activitatea unei tipografii.
În designul de caracter (type design), creativitatea este constrânsă de reguli de legibilitate și funcționalitate, astfel încât în cele cu destinație comercială se întâlnesc foarte des aceleași caracteristici - verticalele sunt în general cele mai groase linii. Grupuri de litere păstrează proporții standard, au curbe și unghiuri comune ș.a.m.d). Observați evidențierile în culori pastel din dreapta. Verticalele sunt groase și celelalte linii sunt subțiri. Majoritatea literelor folosesc elemente comune (precum - liniile de la b, d, h, k, l - sau semicercurile de la b, c, d, e, q, o, p - sau diagonalele de la v, w, y).
3 caracteristici sunt urmărite în general în designul de caracter: readability, legibility și aesthetics. Din păcate, în limba română, readability și legibility sunt ambele traduse ca lizibilitate. Am putea să traducem 'readable' ca citeț. În design, diferența dintre cele două este: readability se referă la abilitatea textului de a fi citit ușor, ca întreg. Legibility (lizibilitate) în acest caz se dorește a fi interpretat ca abilitatea de a diferenția între 2 caractere asemănătoare (spre exemplu, cifra 3 și 8, sau litera g și cifra 9).
Partea de estetică include multe reguli de armonie optică în lucrări sau publicații tipografice, lucruri precum combinarea echilibrată a 2 seturi/familii de caractere, spațierea între rânduri (leading), spațierea între caractere (kerning), folosirea culorilor, menținerea acelorași fonturi la subtitluri/titluri/paragrafe și așa mai departe.
Vom vorbi mai mult și cu exemple concrete într-un alt articol dedicat designului de publicație - cărți, reviste ș.a.m.d.
inscripție cu caractere Romane capitale, secolul 2-3 AD
În următorul articol vom vorbi despre stiluri de caractere, când au apărut și în ce context se potrivește fiecare.
Consultă și glosarul dacă sunt cuvinte pe care nu le înțelegi în articol, sau pur și simplu vrei să recapitulezi!
Dacă ți-a plăcut articolul, lasă un comment sau dă un share - e gratis 😎
Bibliografie
Tracy, Walter (1986), Letters of Credit, Gordon Fraser
Elements of lettering and sign painting - International Correspondence Schools
Craig, J; Scala, IK (2006), Designing with Type, the Essential Guide to Typography (5th ed.), Watson Guptil
Carter, Rob; Day, Ben; Meggs, Philip B. (2012). Typographic Design: Form and Communication
clasificat ca Blackletter, sau stil gotic. Se pare că denumirea de gotic a fost folosită ca sinonim al cuvântului 'barbaric', și se spune că a fost inventat de lombarzii germanici după ce au invadat Italia în secolul 6.
