![\"\"](\"http:\/\/probranding.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/75576480_10215446445786366_1871452817214930944_n-1-300x300.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Salut, sunt Matei R\u0103dulescu \u0219i am decis s\u0103 scriu o serie de articole informative despre lettering \u0219i tipografie\/inscrip\u021bie. Din c\u00e2te se pare, \u00een Rom\u00e2nia, aceste lucruri sunt \u00eendeajuns de rar \u00eent\u00e2lnite sau abordate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu aib\u0103 o traducere direct\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Majoritatea defini\u021biilor nu se refer\u0103 la arta\/tehnica\/practica de a reprezenta limbaj vorbit \u00eentr-o form\u0103 vizual\u0103, lizibil\u0103 \u0219i atractiv\u0103. \u00cen schimb, typography este tradus \u00een rom\u00e2n\u0103 ca tipografie, \u00eensemn\u00e2nd \u00eentreprinderea de a tip\u0103ri \u0219i produce c\u0103r\u021bi, ziare etc., mai exact - imprimerie.
\nAici se diferen\u021biaz\u0103 de limba englez\u0103. unde tipografie a fost recent \u00eenlocuit\u0103 de expresii gen 'print shop', iar typography a r\u0103mas str\u00e2ns legat de designul de liter\u0103\/text. \u00cen rom\u00e2n\u0103. ne putem referi la aceast\u0103 art\u0103 ca 'design tipografic'.<\/p>\n
Cuv\u00e2ntul 'tipografie' este derivat din limba latin\u0103 - typos (impresie, amprent\u0103. caracter) \u0219i grafie (scriere, tip\u0103rire, marcare).<\/p>\n
Istoria arat\u0103 c\u0103 \u00eenainte de alfabetul fonetic, cu consoane \u0219i vocale, erau folosite ideograme sau pictograme. Acestea erau reprezent\u0103ri grafice ale unor ac\u021biuni, obiecte etc. - precum hieroglifele. Acestea erau foarte multe \u0219i erau greu de cunoscut de c\u0103tre oricine, \u00een special de c\u0103tre un individ care nu a avut contact cu acea cultur\u0103 din care provin respectivele simboluri.
\nHieroglifele, fiind at\u00e2t de multe \u0219i complexe, erau inteligibile doar de anumi\u021bi \u00een\u021belep\u021bi ai vremii, ce erau antrena\u021bi la un nivel \u00eenalt, specializat.<\/p>\n
Un exemplu simplu a cum se formau ideograme sau pictograme - ochi \u0219i pic\u0103tur\u0103 \u00eempreun\u0103 erau asociate ca lacrim\u0103. Din ce se \u0219tie, sumerienii din Egipt, nefiind capabili s\u0103 citeasc\u0103 hieroglife, ar fi preluat anumite forme \u00eent\u00e2lnite \u0219i le-ar fi transpus \u00een combina\u021bii fonetice<\/strong> care s\u0103 fie folositoare limbii lor, sumerian\u0103. De la ei se spune c\u0103 fenicienii au preluat acest stil de scriere fonetic\u0103 \u0219i l-au adaptat \u00een 22 caractere care puteau descrie majoritatea cuvintelor necesare lor \u00een via\u021ba de zi cu zi. Ace\u0219tia dominau multe ora\u0219e port \u0219i astfel aveau o influen\u021b\u0103 cultural\u0103 mare asupra teritoriilor \u00eenconjur\u0103toare. Prin ei, acest tip de scriere fonetic\u0103 a ajuns la greci, care l-au transformat \u00eentr-un alfabet complet fonetic, a\u0219a cum \u00eel \u0219tim noi ast\u0103zi - unde fiecare caracter reprezint\u0103 un singur sunet. \u00cen timp, acesta a ajuns la forma sa final\u0103. alfabetul Latin, cu 26 de caractere.<\/p>\n <\/p>\n matri\u021be de litere de pres\u0103 cu tipar cu set de caractere \u00een stil grotesc<\/p><\/div>\n Tipografie<\/strong> (tehnica de a tip\u0103ri) \u00cen produc\u021bie, Gutenberg a folosit piese de aliaj \u0219i o cerneal\u0103 pe baz\u0103 de ulei - motiv pentru care suspectez c\u0103 unele scrieri s-au p\u0103strat foarte bine (vezi biblia Gutenberg expus\u0103 \u00een biblioteca public\u0103 din New York). Aliajul se folose\u0219te \u0219i ast\u0103zi \u00een prese de tipografie - probabil cu o compozi\u021bie chimic\u0103 perfec\u021bionat\u0103. \u00cen imaginea de mai jos observ\u0103m c\u0103 s-a folosit un set de caractere <\/p>\n <\/p>\n Avantajul acestui stil de caractere, blackletter \/ gothic, este scheletul foarte condensat, astfel \u00eenc\u00e2t pe o pagin\u0103 \u00eencap mai multe caractere dec\u00e2t \u00een mod normal (comparativ cu un typeface modern).<\/p>\n \u00cenainte de secolul XVII, materialele de scris erau scumpe \u0219i astfel era nevoie de o folosire c\u00e2t mai eficient\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103.<\/p>\n Biblia Gutenberg din 1455 - prima carte tip\u0103rit\u0103 \u00een serie din istoria omenirii - dispus\u0103 la New York Public Library<\/p><\/div>\n Didot - typeface modern lansat la sf. anilor 1700 de c\u0103tre recunoscu\u021bii tipografi - familia Didot<\/p><\/div>\n Odat\u0103 cu inven\u021bia presei de tip\u0103rit, au \u00eenceput s\u0103 se dezvolte \u0219i alte familii de caractere. Designul de caracter este str\u00e2ns legat, istoric vorbind, de presa de tipar \u0219i de activitatea unei tipografii.<\/p>\n \u00cen designul de caracter (type design), creativitatea este constr\u00e2ns\u0103 de reguli de legibilitate \u0219i func\u021bionalitate<\/strong>, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een cele cu destina\u021bie comercial\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc foarte des acelea\u0219i caracteristici - verticalele sunt \u00een general cele mai groase linii.\u00a0 Grupuri de litere p\u0103streaz\u0103 propor\u021bii standard, au curbe \u0219i unghiuri comune \u0219.a.m.d). Observa\u021bi eviden\u021bierile \u00een culori pastel din dreapta. Verticalele sunt groase \u0219i celelalte linii sunt sub\u021biri. Majoritatea literelor folosesc elemente comune (precum - liniile de la b, d, h, k, l - sau semicercurile de la b, c, d, e, q, o, p - sau diagonalele de la v, w, y).<\/p>\n 3 caracteristici sunt urm\u0103rite \u00een general \u00een designul de caracter: readability, legibility \u0219i aesthetics<\/strong>. Din p\u0103cate, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, readability \u0219i legibility sunt ambele traduse ca lizibilitate. Am putea s\u0103 traducem 'readable' ca cite\u021b. <\/strong>\u00cen design, diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 este: readability se refer\u0103 la abilitatea textului de a fi citit u\u0219or, ca \u00eentreg. Legibility (lizibilitate) \u00een acest caz se dore\u0219te a fi interpretat ca abilitatea de a diferen\u021bia \u00eentre 2 caractere asem\u0103n\u0103toare (spre exemplu, cifra 3 \u0219i 8, sau litera g<\/strong> \u0219i cifra 9<\/strong>).<\/p>\n Partea de estetic\u0103 include multe reguli de armonie optic\u0103 \u00een lucr\u0103ri sau publica\u021bii tipografice, lucruri precum combinarea echilibrat\u0103 a 2 seturi\/familii de caractere, spa\u021bierea \u00eentre r\u00e2nduri (leading<\/strong><\/a>), spa\u021bierea \u00eentre caractere (kerning<\/a>), folosirea culorilor, men\u021binerea acelora\u0219i fonturi la subtitluri\/titluri\/paragrafe \u0219i a\u0219a mai departe. inscrip\u021bie cu caractere Romane capitale, secolul 2-3 AD<\/p><\/div>\n \u00cen urm\u0103torul articol vom vorbi despre stiluri de caractere, c\u00e2nd au ap\u0103rut \u0219i \u00een ce context se potrive\u0219te fiecare. Dac\u0103 \u021bi-a pl\u0103cut articolul, las\u0103 un comment sau d\u0103 un share<\/a> - e gratis \ud83d\ude0e<\/p>\n <\/p>\n Bibliografie<\/span><\/p>\n Tracy, Walter<\/a> (1986), Letters of Credit<\/i>, Gordon Fraser<\/cite><\/span><\/p>\n Elements of lettering and sign painting - International Correspondence Schools<\/p>\n Craig, J; Scala, IK (2006), Designing with Type, the Essential Guide to Typography (5th ed.), Watson Guptil<\/p>\n Carter, Rob; Day, Ben; Meggs, Philip B. (2012). Typographic Design: Form and Communication<\/p>\n Costache Negruzzi<\/a>, Cum am \u00eenv\u0103\u021bat rom\u00e2ne\u0219te<\/i>, prima oar\u0103 publicat \u00een Curier de Ambe Sexe<\/a><\/i>,<\/span><\/p>\n http:\/\/search.credoreference.com\/content\/topic\/typography?searchId=9d3b7944-6200-11e4-9214-12c1d36507ee<\/p>\n Click on the button to load the content from blog.spoongraphics.co.uk.<\/p>\n![\"Typography](\"https:\/\/www.corporate3design.com\/uploads\/social\/howto-pair-type-faces-design.jpg\")
\nSe pare c\u0103 practica de a tip\u0103ri cu capabilitate de serie ar fi ap\u0103rut la \u00eenceputul anilor 1000, prin Asia, dar nu s-a extins \u00een toat\u0103 lumea. \u00cen 1450, Johannes Gutenberg<\/a> a inventat presa de tipar, adapt\u00e2nd o pres\u0103 folosit\u0103 la vinifica\u021bie; el a reu\u0219it s\u0103 creeze o matri\u021b\u0103 modular\u0103 cu piese interschimbabile (figurine tri-dimensionale cu caractere \u00een relief) astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 tip\u0103ri blocuri de text. Drept urmare, prima carte tip\u0103rit\u0103 \u00een serie a fost Biblia Gutenberg - fiind numit\u0103 a\u0219a tocmai din cauza provenien\u021bei ei. Inven\u021bia lui Gutenberg marcheaz\u0103 \u00eenceputul 'Print Revolution' - revolu\u021bia tipografic\u0103.<\/p>\nSe pare c\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei, prima tipografie a fost instaurat\u0103 de voievodul Radu cel Mare \u0219i \u0219i-a \u00eenceput activitatea \u00een anul 1508. Aceasta era operat\u0103 de c\u0103lug\u0103rul Macarie, care a adus de la Vene\u021bia \u0219i literele folosite \u00een pres\u0103. Prima publica\u021bie a fost editarea unui Liturghier (scriere religioas\u0103) \u0219i folosea litere chirilice (limba rom\u00e2n\u0103 a trecut la alfabetul Latin abia \u00een 1862, la decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza). M\u0103n\u0103stirea Dealu a fost gazda acestei tipografii \u0219i a fost cea de-a treia s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 (prea devreme s\u0103-i spunem 'printeze' \ud83d\ude03 ), \u00een Europa, cu litere chirilice.<\/h4>\n
![\"Journal](\"https:\/\/lmedek.files.wordpress.com\/2011\/02\/franklin-gothic1.gif\")
clasificat ca Blackletter, sau stil gotic. Se pare c\u0103 denumirea de gotic a fost folosit\u0103 ca sinonim al cuv\u00e2ntului 'barbaric', \u0219i se spune c\u0103 a fost inventat de lombarzii germanici dup\u0103 ce au invadat Italia \u00een secolul 6.
\n* a se nota - denumirea 'gothic' se folose\u0219te \u0219i la familii de caractere moderne, \u00eensemn\u00e2nd 'ur\u00e2t', grotesc<\/strong>, pentru c\u0103 s-au distan\u021bat stilistic de anumite caracteristici ale caracterelor dinaintea lor - exemplu, Franklin Gothic \u00bb<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/probranding.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Screenshot-2020-07-20-at-13.40.30-300x232.png\")
<\/p>\nDe ce e asta important?<\/strong><\/h3>\n
![\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/b\/b6\/Gutenberg_Bible%2C_Lenox_Copy%2C_New_York_Public_Library%2C_2009._Pic_01.jpg\"](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/b\/b6\/Gutenberg_Bible%2C_Lenox_Copy%2C_New_York_Public_Library%2C_2009._Pic_01.jpg\")
![\"\"](\"http:\/\/probranding.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/Screenshot-2020-07-20-at-16.34.21-300x227.png\")
\nVom vorbi mai mult \u0219i cu exemple concrete \u00eentr-un alt articol dedicat designului de publica\u021bie - c\u0103r\u021bi, reviste \u0219.a.m.d.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/e\/e4\/CIM-F66-1-10-1.jpg\/2880px-CIM-F66-1-10-1.jpg\")
\nConsult\u0103 \u0219i glosarul<\/a> dac\u0103 sunt cuvinte pe care nu le \u00een\u021belegi \u00een articol, sau pur \u0219i simplu vrei s\u0103 recapitulezi!<\/p>\n\n\n\n